“....Briza e rece, imi loveste obrazul…vreau ca tu sa scuipi pe el, cu scuipatul tau fierbinte de femeie frumoasa…valurile sunt la doi pasi de noi, si spuma lor ajunge pana la picioarele patului nostru, afundate in nisip...pat cu bare de fier, pat cu asternuturi rosii....te joci cu gleznele in apa, si imi arunci priviri furate...nu am nici un chef de preludii romantice si tu stii asta...stii si nu stii ce sa faci...iti ridici cu degetele marginea rochiei valuratice, sa n-o ude marea...rochie pe care am s-o rup de pe tine, ca pe un ambalaj...cu furie...acum te privesc inca cu palmele in buzunare...vantul iti zboara esarfa spre mine, o prind ca pe o pasare moarta si ajung langa tine...te imping in apa, apoi te trag, cu mana lipita de mijlocul tau subtire...iti pun mana in gat si cu degetul mare iti scrijelesc barbia...apoi buza de jos...ai ochii mari si tremuri....frumusteta ta de vestala ma inraieste, si marea imi erodeaza buricele degetelor...te trag spre mine, si ma imping spre pat...cazi in genunchi, iti prind ingheieturile si ti le leg de pat, cu esarfa umeda....dintii tai sidefii sclipesc intre buzele rosii, te imping in umeri cu genunchii, imi eliberez membrul si il sprijin de fruntea ta...arunca o umbra taiata asupra chipului tau...rasufli greu si scoti limba...cu care sprijini coaiele...saliva, pori dilatati, ma misc, ma trag un pic inapoi...capul membrului meu iti intra in gura...il imping, fara explicatii, abrupt...te cutremuri usor, dar rezisti, ai capul intors spre mine....imi plimb pula in gura ta, spre obraji si spre gat, o harsai de cerul gurii...e o pozitie buna si profiti...incepi sa sugi...simti nevoia mainilor tale, te apleci usor, sare din gura ta, un fir de saliva iti uneste buza de glandul lucios....il prinzi usor cu gingiile, il lingi...esti turbata si imi bate inima ca o fiara...te plsnesc cu dosul palmei, capul iti zboara in directia opusa si obrazul ti se inroseste...iti imping pula belita paralele cu buzele, ma aplec si scuip...o lingi si te apleci spre coaie...roseata lor te imbie...tugui buzele si o spuma de saliva alba aluneca pe scrot....le iei in gura...tragi de barele de fier ale patului...iti vrei mainile inapoi...stii ca nu se va intampla asta...te prind de par si te trag in spate, cu degetele iti smulg rochia....sanii ti se misca usor din inertie si imi rapesc doua secunde sa-ti admir sfarcurile tari....le mangai cu buricele degetelor, au o textura poroasa, apoi iti indes pula in gura si cu mana stanga iti strang sanul drept....
....te ridic pe pat, iti rup rochia, si chilotii albi, ma bucur de pasta cleioasa dintre picioarele tale, iti frec labiile apoi intru in tine, cu zgomot,...urli usor...gemetele se pierde pe pliscurile pescarusilor...si abdomenul tau plat se misca convulsiv....te prind de par si te trag, te doare si tipi...ascutit, nu te las, ma afund in tine...apoi te dezleg si te trag pe nisip, spre mare...vreu sa te fut in apa, printre spuma si alge si scoici...imi infigi unghiile imi piept,”vreau sa-ti mai sug pula putin, te rog...” soptesti sacadat, ma conformez, strivit de bune intentii, apesi pe gland cu sete, imi infig unghiile in tamplele tale in timp ce zvacnesc si imi dau afara samanta pe fata ta...jeturi de sperma cleioasa, ochii sticlosi, te sprijini cu un cot in nisip, ma intind langa tine sa ne spele spuma cu particule de sare prinsa in parul tau ud....”
Se afișează postările cu eticheta dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dragoste. Afișați toate postările
marți, 1 iunie 2010
vineri, 5 februarie 2010
Trandafirul rosu...
Da-mi mana...vocea lui suna sterp, tremurat, ca o coarda de vioara...fata il privi mirata, apoi intinse degetele, ca in transa....ochii ei mari si verzi straluceau, iar genunchii o dureau de atata mers..."unde ma duci?"...vocea ei era subtire si intretaiata...el o smuci, aducand-o langa pieptul lui, rasufland intretaiat..."ai sa vezi; nu te speria, asta e destinul tau..."; fata era obosita si sub camasa alba sanii rotunzi i se ridicau ritmic, in dansul inimii care nu mai contenea sa bata...barbatul o mangaie pe obraz, iar degetul mare cu unghia galbena i se opri fetei la coltul buzelor carnoase si rosii...deschise portiera masinii si o azvarli inauntru, razand zgomotos...Elena incepu sa planga, cu podul palmei rezemat de barbie...parul ii cadea in dezordine pe umeri si simti in mijlocul stomacului socul demararii masinii...nu stia unde merge, nu stia cine este...Elena? "Elena...hmm...m-am gandit mult la numele asta"...sopti barbatul, cu mana dreapta pe volan, in timp ce tragea dintr-un trabuc imens..."Elena...cand te-au construit, erai atat de reala, de plina de viata aproape autentica...carnea, pielea, parul, porii..."; fata plangea incet, cu mintea vraiste...visul in care se afla mirosea izbitor a realitate, iar parfumul tare si intepator al barbatului ii inunda venele cu o pofta nebuna...
...masina se opri si Elena fu purtata pe brate de un barbat gol pusca, cu trupul uscat ca o scoarta de copac...adusa in mijlocul unei sali imense, cu un baldachin acoperit de perne rotunde in mijloc...fu deindata inconjurata de barbati, in costume gri, unul din ei intr-un smoking alb imaculat, cu crestetul span si fumand o tigara de foi; doi incepura sa o mangaie pe crestet cu degetele noduroase, iar unul ii introduse un deget in gura...era sarat degetul, insa Elena incepu incet sa pulsese de o dorinta ascunsa, sugand usor inelarul unsuros...lumea intreaga i se invartea pe nesimtite in creier, producandu-i o stare vecina cu reveria...deschizand ochii, doua penisuri lucioase o mangaiau pe buze, iar ea zambind le cuprinse cu mainile si incepu sa le suga usor pe rand, cu o placere crescanda, plimbandu-le prin gura, pana in gat....simti cum era intoarsa pe o parte ca o jucarie ieftina, iar o mana ii smulse chilotii negri din matase...: era uda si urla de placere cand simti doua degete groase patrunzandu-i anusul ...erau deja patru membre noduroase in fata sa, le lingea pe fiecare cu grija, scuipand pe glandurile lucioase...doi barbati incepura sa ejaculeze cu forta, sacadat, jeturi calde de sperma pe care Elena le primi in ochi si in gura...se scalda intr-o placere imensa, intensa, amestecata cu sperma si sudoare..barbatul in costum alb sugea in continuare din trabuc, se apropie intr-un tarziu si ii lua in gura unul dintre sfarcuri, lingandu-i-l cu limba aspra...apoi se retrase in penumbra, fredonand un sinatra obscur...Elena era obosita, iar cand barbatii se retrasera, cazu aproape lesinata pe baldachin,...langa capul ei, un trandafir rosu isi oferea parfumul....
...masina se opri si Elena fu purtata pe brate de un barbat gol pusca, cu trupul uscat ca o scoarta de copac...adusa in mijlocul unei sali imense, cu un baldachin acoperit de perne rotunde in mijloc...fu deindata inconjurata de barbati, in costume gri, unul din ei intr-un smoking alb imaculat, cu crestetul span si fumand o tigara de foi; doi incepura sa o mangaie pe crestet cu degetele noduroase, iar unul ii introduse un deget in gura...era sarat degetul, insa Elena incepu incet sa pulsese de o dorinta ascunsa, sugand usor inelarul unsuros...lumea intreaga i se invartea pe nesimtite in creier, producandu-i o stare vecina cu reveria...deschizand ochii, doua penisuri lucioase o mangaiau pe buze, iar ea zambind le cuprinse cu mainile si incepu sa le suga usor pe rand, cu o placere crescanda, plimbandu-le prin gura, pana in gat....simti cum era intoarsa pe o parte ca o jucarie ieftina, iar o mana ii smulse chilotii negri din matase...: era uda si urla de placere cand simti doua degete groase patrunzandu-i anusul ...erau deja patru membre noduroase in fata sa, le lingea pe fiecare cu grija, scuipand pe glandurile lucioase...doi barbati incepura sa ejaculeze cu forta, sacadat, jeturi calde de sperma pe care Elena le primi in ochi si in gura...se scalda intr-o placere imensa, intensa, amestecata cu sperma si sudoare..barbatul in costum alb sugea in continuare din trabuc, se apropie intr-un tarziu si ii lua in gura unul dintre sfarcuri, lingandu-i-l cu limba aspra...apoi se retrase in penumbra, fredonand un sinatra obscur...Elena era obosita, iar cand barbatii se retrasera, cazu aproape lesinata pe baldachin,...langa capul ei, un trandafir rosu isi oferea parfumul....
joi, 20 august 2009
Adam si Eva...
sunt inconjurat de mirosul tau, care imi inunda toti porii cu torente de ambrosie nepamanteana, doar tu, icoana mea, arhetipul meu, de mii de ani, de mii de suflete, de mii de valuri sparte in urechi surde…iti mai amintesti cum te purtam pe brate pe stanca aceea neagra , deasupra haului, si ti-am dat drumul moarta, sa te zdrobesti de crestele valurilor pe care le iubeai atat, insotita doar de lacrimile mele care curgeau ca o rupere de nori peste trupul tau valurit, alb ca varul, nemiscat, etern..iti mai amintesti, iar in spatele nostru castelul gol gemea de singuratate ca un batran torturat de prea multa iubire…
…iti mai amintesti ? uita-te la mine, frumoaso, uita-te in ochii mei, de acolo de unde te-ai ascuns, ma mai stii, nu m-ai uitat, ai fugit, nu vreau sa cred ca ai fugit ca o lasa, fara sa ma iubesti doar pe mine, asa e ? asa nu e ? am puterea sa te urasc, sa te biciuiesc goala cu privirile mele ca in seara aceea cand te-am gasit la templu cu buzele crapate si obrajii sleiti, dar erai atat de frumoasa incat m-am indragostit a mia oara de tine, si te-am purtat pe brate pana la izvorul acela cu apa albastrie unde ne-am strivit saruturile nevazuti de mine ? mai tii minte ? sanii tai miroaseau a levantica uscata si parul iti era strans si negru, atat de lung si atat de viu ca o dara de moarte pe cer…
…de ce taci ? iar ai murit ? iar ai uitat sa iubesti ? iar ma cauti cu bataia inimii sa te gasesc ranita si uitata, sa te iubesc din nimic, asa cum stiu ca si tu m-ai iubit din neant cand mi-ai gasit trupul schingiuit si mi-ai udat talpile cu lacrimi sarate din urciorul nemarginit al dragostei tale pe care sufletul meu nu a cunoscut-o niciodata…
Mai tii minte ?
…iti mai amintesti ? uita-te la mine, frumoaso, uita-te in ochii mei, de acolo de unde te-ai ascuns, ma mai stii, nu m-ai uitat, ai fugit, nu vreau sa cred ca ai fugit ca o lasa, fara sa ma iubesti doar pe mine, asa e ? asa nu e ? am puterea sa te urasc, sa te biciuiesc goala cu privirile mele ca in seara aceea cand te-am gasit la templu cu buzele crapate si obrajii sleiti, dar erai atat de frumoasa incat m-am indragostit a mia oara de tine, si te-am purtat pe brate pana la izvorul acela cu apa albastrie unde ne-am strivit saruturile nevazuti de mine ? mai tii minte ? sanii tai miroaseau a levantica uscata si parul iti era strans si negru, atat de lung si atat de viu ca o dara de moarte pe cer…
…de ce taci ? iar ai murit ? iar ai uitat sa iubesti ? iar ma cauti cu bataia inimii sa te gasesc ranita si uitata, sa te iubesc din nimic, asa cum stiu ca si tu m-ai iubit din neant cand mi-ai gasit trupul schingiuit si mi-ai udat talpile cu lacrimi sarate din urciorul nemarginit al dragostei tale pe care sufletul meu nu a cunoscut-o niciodata…
Mai tii minte ?
Dansatoarea si ritualul....
Trupul meu era amortit de multe luni de platitudine asexuala, linearitate prietenoasa, ranceda, insipida…trupul meu, pulsatiile mele, erau indesate undeva la subsol, hibernau, uitate, cascand din cand in cand…
…vorbeam cu ea, virgina de acum cativa ani, care imi pusese sufletul pe foc, atunci cand o doream si era inacesibila ca o nimfa, ca o silueta acrilica pe un tablou renascentist…dansatoarea ireala, obiectul fantasmelor mele, obiectul pasiunii arzatoare a noptii aceleia cand in ploaie i-am soptit ca o iubesc…era doar un copil si eu eram doar un om slab, nesigur…
…acum aveam prada la indemana, rasuflarea mea ajungea pana in sufletul ei, cum statea rezemata cu podul palmelor pe muchia mesei din bucatarie…era ea, chiar ea, ne vedeam dupa atat de mult timp si eu nu mai eram acelasi, si ea nu mai era un copil, si ea stia asta, o simteam in ochii ei, o miroaseam cand discutam generalitati, ce-ai mai facut, ce am mai facut ?, cand amandoi stiam…
…si am sarit asupra ei asa cum, in savana, ghepardul sare asupra gazelei neputincioase, ii framantam buzele, luciul lor ma excita terbil, miroseau a zmeura, ii simteam trupul cabrat de dansatoare, fiorul virgin de pe vremuri imi intra in creier ca o pacla, descantandu-mi simturile, o sarutam pe gat ii se deschideau porii, era calda, prindea curaj, cand imi rupse tricoul cu o miscare sigura a unghiilor lungi…salbatica fiinta, departe de inocenta de acum cativa ani, ma primea cu toata sexualitatea ei, ridicandu-se usor pentru a se aseza pe muchia mesei…sanii mici, rotunzi, cu sfarcurile pline, ascutite, fructe, rodii, limba mea insetata desenand minareturi pe ele, explozii de senzualitate pe pieptul ei-altar, gol doar pentru mine…
…am intrat in ea cu foamea unui lup hamesit, primar si totusi tandru, cautand-o la inceput, incet, dar adanc, foarte adanc, pentru a fi toata a mea, milimetru cu milimetru, era atat de uda si ma simtea atat de tare, ii vedeam coastele arcuite pe trupul cabrat, gemetele sale ferme ma sfichiuiau extatic, ii gustam neincetat nectarul de pe umeri…ii simteam mirosul matasii lenjeriei intime pe jumatate sfartecate…
…am terminat amandoi intr-un lac de sudoare
…vorbeam cu ea, virgina de acum cativa ani, care imi pusese sufletul pe foc, atunci cand o doream si era inacesibila ca o nimfa, ca o silueta acrilica pe un tablou renascentist…dansatoarea ireala, obiectul fantasmelor mele, obiectul pasiunii arzatoare a noptii aceleia cand in ploaie i-am soptit ca o iubesc…era doar un copil si eu eram doar un om slab, nesigur…
…acum aveam prada la indemana, rasuflarea mea ajungea pana in sufletul ei, cum statea rezemata cu podul palmelor pe muchia mesei din bucatarie…era ea, chiar ea, ne vedeam dupa atat de mult timp si eu nu mai eram acelasi, si ea nu mai era un copil, si ea stia asta, o simteam in ochii ei, o miroaseam cand discutam generalitati, ce-ai mai facut, ce am mai facut ?, cand amandoi stiam…
…si am sarit asupra ei asa cum, in savana, ghepardul sare asupra gazelei neputincioase, ii framantam buzele, luciul lor ma excita terbil, miroseau a zmeura, ii simteam trupul cabrat de dansatoare, fiorul virgin de pe vremuri imi intra in creier ca o pacla, descantandu-mi simturile, o sarutam pe gat ii se deschideau porii, era calda, prindea curaj, cand imi rupse tricoul cu o miscare sigura a unghiilor lungi…salbatica fiinta, departe de inocenta de acum cativa ani, ma primea cu toata sexualitatea ei, ridicandu-se usor pentru a se aseza pe muchia mesei…sanii mici, rotunzi, cu sfarcurile pline, ascutite, fructe, rodii, limba mea insetata desenand minareturi pe ele, explozii de senzualitate pe pieptul ei-altar, gol doar pentru mine…
…am intrat in ea cu foamea unui lup hamesit, primar si totusi tandru, cautand-o la inceput, incet, dar adanc, foarte adanc, pentru a fi toata a mea, milimetru cu milimetru, era atat de uda si ma simtea atat de tare, ii vedeam coastele arcuite pe trupul cabrat, gemetele sale ferme ma sfichiuiau extatic, ii gustam neincetat nectarul de pe umeri…ii simteam mirosul matasii lenjeriei intime pe jumatate sfartecate…
…am terminat amandoi intr-un lac de sudoare
marți, 2 iunie 2009
Iubire si petale...
...Iubim...mai mult decat murim, mai mult decat traim; ne place sa o spunem, sa o fluturam din varful buzelor, sa o mestecam, sa o scuipam peste umar...iubire...poate un sentiment prea inuman ca sa ne poate mentine lucizi atunci cand credem ca iubim; ne sustragem vietii iubind, sau crezand ca iubim, ii dam nume, etichete, dansam, zambim in mijlocul furtunii...exaltati si uzi pana la piele; muscam cu sete din toate fructele, muscam cu sete unul din altul, zburam si facem semne in nisip...toate pentru ca iubim, toate pentru ca nu putem defini iubirea...
...iubind, disecam: sentimente, oameni, vise, gesturi, saruturi, nopti de dragoste; comentam, analizam si etichetam, cu patos si cu zarva, definim iubirea, definim dragostea, care pare-se nu este acelasi lucru, rupem petale din aceeasi floare si le asternem pe suflet...iubirea e siluita, imprumutata, acuzata, adorata, linsata sau chiar expediata in randul monstrilor mitici...iubirea este abstract, iubirea este concret, doare si alina, e rece si e calda, poarta mai multe nume si raspunde la mai multe strigate...
...iubirea e melatonina...
...iubind, disecam: sentimente, oameni, vise, gesturi, saruturi, nopti de dragoste; comentam, analizam si etichetam, cu patos si cu zarva, definim iubirea, definim dragostea, care pare-se nu este acelasi lucru, rupem petale din aceeasi floare si le asternem pe suflet...iubirea e siluita, imprumutata, acuzata, adorata, linsata sau chiar expediata in randul monstrilor mitici...iubirea este abstract, iubirea este concret, doare si alina, e rece si e calda, poarta mai multe nume si raspunde la mai multe strigate...
...iubirea e melatonina...
marți, 19 mai 2009
Wall-e si reamintirea lucrurilor simple...
...Am vazut in sfarsit Wall-e...am ezitat, nu ma atragea ideea, film de animatie cu un robotel; nu foarte palpitant...
acum insa, dupa ce l-am vazut...nu regret; cred ca ultimul film care m-a lasat cu o asemenea banda adeziva deasupra gurii cascate a fost American Beauty...pe care l-am vazut din intamplare acum multi ani si la care m-am intors in aceeasi sala de cinema cu acelasi suras tamp si neincrezator in coltul buzelor...
...Nici dupa ce s-a terminat filmul nu stiam ce e cu mine...imi veneau franturi de film in minte, ca scena de la final cand Eve incerca sa-l faca sa-si amninteasca...unii o pot numi dulcegarie; insa nu e asta, si simt si acum asta...dansul lor in spatiu, atat de uman din partea unor robotei...vocea ei de o disperare sfasietoare, rotocoalele lor printre stele...mirosea a lucruri simple, a lucruri pe care le-am trait toti si dorim sa le traim in continuare, ca niste suckeri, ca niste...robotei; avea ceva din odiseea spatiala 2001, dar fara cortegiul mortuar de intrebari fara raspuns...
...in schimb cu planta verde a raspunsurilor adevarate, pe care noua oamenilor ni le transmit niste fiinte neinsufletite...Wall-e si Eve...e povestea noastra, a oamenilor...
...iar la mine, personal, corespunde cu inceputul a ceva...poate tot atat de neasteptat...
sâmbătă, 16 mai 2009
Poveste urbana 3: iubire gol-goluta
...sunt lovit un pic de aripa romantismului, insa nu ma pot abtine sa nu sheruiesc cu voi o bizara yet frumoasa poveste de dragoste din strania noastra contemporaneitate, ca inca o dovada ca desi locuim pe aceeasi planeta suntem captivi in lumi diferite...
...e vorba despre doi nudisti de meserie, un romeo si julietta plini de nonconformism si carora nu le pasa chiar deloc de ce cred puristii cu fetele lungi (care folosesc termeni vagi ca rusine, imoralitate, decadenta etc etc... de fapt in marea majoritate niste babe nefutute...dar despre ele in alt episod...)
...in lumea lor ciudata pentru noi, dar atat de normala si plina de sens pentru ei, cele doua love birds, dupa ce s-au intalnit pe net , au hotarat sa isi dea intalnire pe un teren de fotbal, in fata a catorva zeci de mii de suflete, alergand unul spre celalalt printre fotbalisti si arbitrii, cu o armata de stewarzi dupa fundul lor (la propriu...), reusind intr-un final sa se stranga in brate , doar pentru a fi separati de oamenii de ordine, in strigatele dezaprobatoare ale multimii incalzite de spectacolul nud...
...bineinteles, s-au casatorit, insa nu asta e important, ci secundele alea de nebunie cand nu le pasa de nimeni si nimic si alergau goi prin iarba, dandu-ne cateva perechi de palme noua, oamenilor noi, cei in constume gri patate de lacrimi invizibile, cei care locuim fiecare in colivia lui invizibila, de dimineata pana seara, cei care privindu-i am intrezarit un pic lumea de dincolo de zabrele...
...e vorba despre doi nudisti de meserie, un romeo si julietta plini de nonconformism si carora nu le pasa chiar deloc de ce cred puristii cu fetele lungi (care folosesc termeni vagi ca rusine, imoralitate, decadenta etc etc... de fapt in marea majoritate niste babe nefutute...dar despre ele in alt episod...)
...in lumea lor ciudata pentru noi, dar atat de normala si plina de sens pentru ei, cele doua love birds, dupa ce s-au intalnit pe net , au hotarat sa isi dea intalnire pe un teren de fotbal, in fata a catorva zeci de mii de suflete, alergand unul spre celalalt printre fotbalisti si arbitrii, cu o armata de stewarzi dupa fundul lor (la propriu...), reusind intr-un final sa se stranga in brate , doar pentru a fi separati de oamenii de ordine, in strigatele dezaprobatoare ale multimii incalzite de spectacolul nud...
...bineinteles, s-au casatorit, insa nu asta e important, ci secundele alea de nebunie cand nu le pasa de nimeni si nimic si alergau goi prin iarba, dandu-ne cateva perechi de palme noua, oamenilor noi, cei in constume gri patate de lacrimi invizibile, cei care locuim fiecare in colivia lui invizibila, de dimineata pana seara, cei care privindu-i am intrezarit un pic lumea de dincolo de zabrele...
joi, 14 mai 2009
Livada...
...Hmmm...ce frumos mirosea livada, in luna mai, aproape de amurg, cand mugurii se scufundau in licoarea vazduhului si trimiteau un parfum atat de frumos, atat de frumos..si parfumul lor se unea cu alte parfumuri, venite de prin alte livezi, si toate inventau cuvantul dulce pe buzele ei, si toate inventau cuvantul zambet pe obrajii lui, si amandoi respirau usor, la unison, doar ei doi, in doar livada lor, in luna aceea de mai...
...copilul si copila adormeau unul in bratele altuia, goi, iar sus ochiul rotund al lunii ii mangaia pe par si pe frunte, cu raze subtiri si stravezii...stelele toate luminau departe, departe, iar copilul agata una, cu varful aratatorului si o arunca gingas printre buclele ei negre, ale copilei ce adormise zambind, printre siluetele stravezii ale merilor, caisilor si prunilor...ba erau si cativa gutui subtiri, ca sa nu mai vorbim de parul batran, cu trunchiul lucios, din care se nasteau fluturi albi, laptosi, la fiecare inceput de primavara...
...noaptea era de acum neagra, dar copilului nu ii era frig...
dimineata copilul isi plimba degetele prin roua de pe frunzele piersicului de deasupra lui, si inghiti cu toata inima lui un manunchi intreg de mireseme ale livezii, care mai crescuse o zi, spre parguiala de peste vara...
intr-una dintre diminetile urmatoare, copila se trezi un pic speriata, asa cum nu mai fusese niciodata, iar ochii ei frumosi, atat de calzi si sinceri clipeau usor, cu lumina rasaritului sangeriu pe pleope...copilul se apropie de ea, si tinand-o de mana o saruta usor, pe coltul buzelor, acolo unde de obicei ii incepeau zambetele...
"te iubesc..." ii sopti el, strangand-o in brate, iar in spatele lui soarele lucea rosu ca o amenintare...
copila il lua de mana, si , stergandu-si pe furis o lacrima care se agatase chiar acolo, in coltul buzelor, unde copilul o sarutase cu foc, tragandu-l dupa ea, ajunsera in mijlocul livezii lor, unde crescuse de cand se stiau un copac alb, ce nu avea nume, iar primavara aceasta ii crescusera flori sangerii...acum avea crengile toate apasate de greutatea fructelor mari, rotunde si rosii, de un rosu aprins...copilul muscase dintr-unul, doar o bucatica, chiar cand se trezise in dimineata asta...muscase cu pofta, cu nesat...
..copila cazu in genunchi, si ii ardeau lacrimile obrajii curati, iar un vanticel stangagi o mangaia lin pe umerii goi; buclele negre ii cadeau in dezordine pe sani...
...intr-un tarziu se ridica, il privi o singura data, si iesi din livada, departandu-se usor de lumea lor ce abia prinsese viata...copilul o urmari cu privirea pana cand parul ei negru se facu una cu verdele campiei si albastrul cerului o inghiti de tot, ca pe o parere...
...livada ingheta usor sub un alt amurg, mai rece ca niciodata, iar copilul adormi singur, cu genunghii la piept, straveziu si invinetit de un frig aprig...
...copilul si copila adormeau unul in bratele altuia, goi, iar sus ochiul rotund al lunii ii mangaia pe par si pe frunte, cu raze subtiri si stravezii...stelele toate luminau departe, departe, iar copilul agata una, cu varful aratatorului si o arunca gingas printre buclele ei negre, ale copilei ce adormise zambind, printre siluetele stravezii ale merilor, caisilor si prunilor...ba erau si cativa gutui subtiri, ca sa nu mai vorbim de parul batran, cu trunchiul lucios, din care se nasteau fluturi albi, laptosi, la fiecare inceput de primavara...
...noaptea era de acum neagra, dar copilului nu ii era frig...
dimineata copilul isi plimba degetele prin roua de pe frunzele piersicului de deasupra lui, si inghiti cu toata inima lui un manunchi intreg de mireseme ale livezii, care mai crescuse o zi, spre parguiala de peste vara...
intr-una dintre diminetile urmatoare, copila se trezi un pic speriata, asa cum nu mai fusese niciodata, iar ochii ei frumosi, atat de calzi si sinceri clipeau usor, cu lumina rasaritului sangeriu pe pleope...copilul se apropie de ea, si tinand-o de mana o saruta usor, pe coltul buzelor, acolo unde de obicei ii incepeau zambetele...
"te iubesc..." ii sopti el, strangand-o in brate, iar in spatele lui soarele lucea rosu ca o amenintare...
copila il lua de mana, si , stergandu-si pe furis o lacrima care se agatase chiar acolo, in coltul buzelor, unde copilul o sarutase cu foc, tragandu-l dupa ea, ajunsera in mijlocul livezii lor, unde crescuse de cand se stiau un copac alb, ce nu avea nume, iar primavara aceasta ii crescusera flori sangerii...acum avea crengile toate apasate de greutatea fructelor mari, rotunde si rosii, de un rosu aprins...copilul muscase dintr-unul, doar o bucatica, chiar cand se trezise in dimineata asta...muscase cu pofta, cu nesat...
..copila cazu in genunchi, si ii ardeau lacrimile obrajii curati, iar un vanticel stangagi o mangaia lin pe umerii goi; buclele negre ii cadeau in dezordine pe sani...
...intr-un tarziu se ridica, il privi o singura data, si iesi din livada, departandu-se usor de lumea lor ce abia prinsese viata...copilul o urmari cu privirea pana cand parul ei negru se facu una cu verdele campiei si albastrul cerului o inghiti de tot, ca pe o parere...
...livada ingheta usor sub un alt amurg, mai rece ca niciodata, iar copilul adormi singur, cu genunghii la piept, straveziu si invinetit de un frig aprig...
miercuri, 13 mai 2009
Poveste urbana 2
...daca o sa afle vreodata, am sa neg...nu vreau ca fetita mea sa aiba un tata ca el; chiar nu vreau, am sa neg, nu am sa recunosc ca este a lui...am auzit ca face si trafic de carne vie...and stuff...intelegi de ce nu vreau sa am de-a face cu el?
...nu vreau o asemenea persoana in fata fetitei mele...dar l-am vrut in preajma mea, cand ma privea cu ochii lui mari si verzi de don juan grec, parul lung si negru, obrajii nerasi de zeitate umanizata...ma topeam...da..asta e adevarul, si poate...poate de aceea am pastrat fetita, copilul meu...imi iubesc copilul...
...era un artist neinteles, un cantaret care se lupta cu morile de vant, tinea piept veninului lumii, asa se plangea toata ziua, asa m-a ademenit langa el, ca un mag perfid; viata lui, mi-a pictat-o in culori sangerii de brugel, cu parintii sai devorati de ura, copilaria pe vasul acela de detinuti politici, sub biciurile marinarilor alocoolici, fortat sa spele latrinele...ce viata lipsita de lumina, plina de dezamagiri...
...asa m-a atras, el, the perfect killer, asasin al sentimentelor mele...si l-am iubit...am cazut prada noptilor acelea pe plaja, cand eram doar noi si marea, iar nisipul ni se urca pe degetele de la picioare, si luna ne spala trupurile...l-am iubit...
...intr-o zi nu mi-a mai raspuns la telefon...am sunat ca disperata...plangeam, injuram; am ajuns desculta la el la usa, am stat trei ore, bateam cu pumnii, doar ecouri stridente...intr-un tarziu a iesit, in halatul ala albastru, avea o bata de baseball in mana, m-a amenintat ca ma bate...
...apoi a plecat din tara; el, barmanul cantaret neinteles...apoi am aflat ca port copilul lui; al meu si al lui, doar al meu...
...nu ii voi spune...nu ii voi spune...
...nu vreau o asemenea persoana in fata fetitei mele...dar l-am vrut in preajma mea, cand ma privea cu ochii lui mari si verzi de don juan grec, parul lung si negru, obrajii nerasi de zeitate umanizata...ma topeam...da..asta e adevarul, si poate...poate de aceea am pastrat fetita, copilul meu...imi iubesc copilul...
...era un artist neinteles, un cantaret care se lupta cu morile de vant, tinea piept veninului lumii, asa se plangea toata ziua, asa m-a ademenit langa el, ca un mag perfid; viata lui, mi-a pictat-o in culori sangerii de brugel, cu parintii sai devorati de ura, copilaria pe vasul acela de detinuti politici, sub biciurile marinarilor alocoolici, fortat sa spele latrinele...ce viata lipsita de lumina, plina de dezamagiri...
...asa m-a atras, el, the perfect killer, asasin al sentimentelor mele...si l-am iubit...am cazut prada noptilor acelea pe plaja, cand eram doar noi si marea, iar nisipul ni se urca pe degetele de la picioare, si luna ne spala trupurile...l-am iubit...
...intr-o zi nu mi-a mai raspuns la telefon...am sunat ca disperata...plangeam, injuram; am ajuns desculta la el la usa, am stat trei ore, bateam cu pumnii, doar ecouri stridente...intr-un tarziu a iesit, in halatul ala albastru, avea o bata de baseball in mana, m-a amenintat ca ma bate...
...apoi a plecat din tara; el, barmanul cantaret neinteles...apoi am aflat ca port copilul lui; al meu si al lui, doar al meu...
...nu ii voi spune...nu ii voi spune...
Poveste urbana
...Elena avea privirea aceea de sfinx, cand te fixa cu umerii goi si cu tigara slim in varful buzelor; avea ochii verzi, un verde spalacit amestecat cu cenusa...la 20 de ani fuma doua pachete pe zi insa nu-i stirbea cu nimic aerul de noblete cantacuzina afisata fara ostentatie...Elenei ii placea sa danseze noaptea, in gradinita din fata casei...
...Ioan, fratele Elenei, sahist international: inaintea fiecarei partide bea un pahar cu suc de morcovi amestecat cu doua oua de prepelita crude, si scotea sunete ciudate in timpul partidei pentru intimidarea adversarului; numai ca adversara lui de azi, o rusoaica cu buzele rosii, ii facea inima sa-i bata atat de puternic incat gresise copilareste doua mutari, iar urmatoarea risca sa fie fatala...in pauza, in toaleta feminina de la etajul 2, rusoaica cu buze rosii ii arata lui Ioan ca stie si alte mutari, strivita de faianta cenusie de pe perete sub presiunea crupelor tanarului sahist, innebunit de rosul acelor buze de un erotism strident...Ioan a pierdut meciul, si brat la brat cu sora sa, ce venise sa il astepte asa cum o facea de fiecare data, pasea usor, cu un zambet satisfacut pe fata...
...Elena se iubea pe ascuns cu un profesor de psihologie, Anton, un tip cu pielea mata si o barba carunta si atat de deasa incat Elenei ii provoca orgasme multiple cand profesorul si-o plimba usor pe sanii ei mici, mangaindu-i sfarcurile maro...profesorul locuia intr-o mansarda din piata romana, si Elenei ii placeau dupa-amiezile de vara cand afara ploua cu galeata si ei doi faceau dragoste printre cateva colectii de Freud si doua teze neincepute, una despre sindromul post-traumatic iar alta despre arhetipurile personalitatii infantile...
...parintii Elenei divortasera de 7 ani, mama Aurelia avand grija de copii iar tatal, un aventurier notoriu, cu o esarfa gri mereu in jurul gatului, cutreierand in prezent barurile din Buenos Aires impreuna cu o artista scapatata de variete...
...Acum, Aurelia, care trecuse binisor de 50 de ani, insa se bucura de o silueta demna de primii ani ai adolescentei, era asteptata in fata teatrului national de David, contabilul familiei, care isi luase inima in dinti si-i cumparase un buchet frumos de trandafiri roz; David, vaduv si stangaci, se indragostise de clienta sa, lucru pe care nu ezita acum sa i-l spuna, sub privirile uimite ale Aureliei; David purta un costum galben, cu camasa albastra si cravata gri, avea parul tuns foarte scurt, carunt si purta ochelari de vedere; o ceru in casatorie, cu aerul cu care ii cerea de obicei ultimele declaratii la fisc...Aurelia alese sa taca, petrecandu-si degetele printre degetele groase ale contabilului si rezemandu-si obrazul de umarul sau neclintit ca o lespede...
...Elena isi trasese ciorapii negri si ramasese asa, goala, pe marginea patului ravasit, cu tigara lunga si subtire tinuta apoape intre unghiile degetelor...avea pielea lucioasa si plina de transpiratie, iar afara ploua usor, usor...
...Ioan, fratele Elenei, sahist international: inaintea fiecarei partide bea un pahar cu suc de morcovi amestecat cu doua oua de prepelita crude, si scotea sunete ciudate in timpul partidei pentru intimidarea adversarului; numai ca adversara lui de azi, o rusoaica cu buzele rosii, ii facea inima sa-i bata atat de puternic incat gresise copilareste doua mutari, iar urmatoarea risca sa fie fatala...in pauza, in toaleta feminina de la etajul 2, rusoaica cu buze rosii ii arata lui Ioan ca stie si alte mutari, strivita de faianta cenusie de pe perete sub presiunea crupelor tanarului sahist, innebunit de rosul acelor buze de un erotism strident...Ioan a pierdut meciul, si brat la brat cu sora sa, ce venise sa il astepte asa cum o facea de fiecare data, pasea usor, cu un zambet satisfacut pe fata...
...Elena se iubea pe ascuns cu un profesor de psihologie, Anton, un tip cu pielea mata si o barba carunta si atat de deasa incat Elenei ii provoca orgasme multiple cand profesorul si-o plimba usor pe sanii ei mici, mangaindu-i sfarcurile maro...profesorul locuia intr-o mansarda din piata romana, si Elenei ii placeau dupa-amiezile de vara cand afara ploua cu galeata si ei doi faceau dragoste printre cateva colectii de Freud si doua teze neincepute, una despre sindromul post-traumatic iar alta despre arhetipurile personalitatii infantile...
...parintii Elenei divortasera de 7 ani, mama Aurelia avand grija de copii iar tatal, un aventurier notoriu, cu o esarfa gri mereu in jurul gatului, cutreierand in prezent barurile din Buenos Aires impreuna cu o artista scapatata de variete...
...Acum, Aurelia, care trecuse binisor de 50 de ani, insa se bucura de o silueta demna de primii ani ai adolescentei, era asteptata in fata teatrului national de David, contabilul familiei, care isi luase inima in dinti si-i cumparase un buchet frumos de trandafiri roz; David, vaduv si stangaci, se indragostise de clienta sa, lucru pe care nu ezita acum sa i-l spuna, sub privirile uimite ale Aureliei; David purta un costum galben, cu camasa albastra si cravata gri, avea parul tuns foarte scurt, carunt si purta ochelari de vedere; o ceru in casatorie, cu aerul cu care ii cerea de obicei ultimele declaratii la fisc...Aurelia alese sa taca, petrecandu-si degetele printre degetele groase ale contabilului si rezemandu-si obrazul de umarul sau neclintit ca o lespede...
...Elena isi trasese ciorapii negri si ramasese asa, goala, pe marginea patului ravasit, cu tigara lunga si subtire tinuta apoape intre unghiile degetelor...avea pielea lucioasa si plina de transpiratie, iar afara ploua usor, usor...
miercuri, 6 mai 2009
Despre femeia perfecta
Nu exista.
Suna stupid sa vorbim despre lucruri care nu exista? Sau despre oameni, sau despre idei? Ideile nu exista, nici macar ele…sunt femei abstracte pe centura timpului…
Femeia perfecta nu exista decat in imaginatia noastra, a barbatilor imperfecti…daca am putea, barbatii astia imperfecti ne-am imagina un oras imperfect populat de femei perfecte, semivirgine si bune in dragi, dornice de cordeala si fara fitze in capsor…doar cu un mare dor de…stim noi ce, nu?...si suave pana la mila, si , de ce nu?, capabile de logica masculina...
…femeia perfecta nu exista…exista in schimb o multime de substitute imperfecte, generale, insecure si reci ca gheata, guriste si panarame…toate femei, adevarate femei, futute pe bani sau pe promisiunea banilor, adepte ale shoppingului ca pasiune, ale iesirilor romantice in oras in serile tarzii de mai, pline de contradictii emotionale atat de violente incat ti se sparge capul in ele...si atunci, pe unde se strecoara perfectiunea, dorul de ea, parfumul armoniei?
…femeia perfecta este un moft, este o arta, este o plictiseala, este o strofa din novalis ; sincer m-as plictisi langa o femeie perfecta, perfect de frumoasa, perfect de iubitoare, perfect de stilata…ce inseamna perfect ? perfect de tarfa in pat…perfect este si el un cuvant-curva, cu conotatii de superficialitate ieftina…as ingheta langa o femeie perfeca, as abdica langa o femeie perfecta…
…atunci, de ce o cautam ? sau ne lasam cautati de ea ? ea este totul, pasiunea, berea din frigider, amorul din inima, din pat, partida de futut de joi seara cand e cald afara si lasam geamul deschis sa ne mangaie vantul trupurile arse de o transpiratie lucida, produs al imperfectiunii jocului erotic consumat in doi ?
…femeia este o dorinta vie, un obiect animat, ingenuu si haois; ea este sursa termenului de iubire, si iluzia dorintei de eternitate...ea striga in noi, pulseaza viul din morti si decanteaza lacrimi...
…ea nu are nici o legatura cu perfectiunea…
Suna stupid sa vorbim despre lucruri care nu exista? Sau despre oameni, sau despre idei? Ideile nu exista, nici macar ele…sunt femei abstracte pe centura timpului…
Femeia perfecta nu exista decat in imaginatia noastra, a barbatilor imperfecti…daca am putea, barbatii astia imperfecti ne-am imagina un oras imperfect populat de femei perfecte, semivirgine si bune in dragi, dornice de cordeala si fara fitze in capsor…doar cu un mare dor de…stim noi ce, nu?...si suave pana la mila, si , de ce nu?, capabile de logica masculina...
…femeia perfecta nu exista…exista in schimb o multime de substitute imperfecte, generale, insecure si reci ca gheata, guriste si panarame…toate femei, adevarate femei, futute pe bani sau pe promisiunea banilor, adepte ale shoppingului ca pasiune, ale iesirilor romantice in oras in serile tarzii de mai, pline de contradictii emotionale atat de violente incat ti se sparge capul in ele...si atunci, pe unde se strecoara perfectiunea, dorul de ea, parfumul armoniei?
…femeia perfecta este un moft, este o arta, este o plictiseala, este o strofa din novalis ; sincer m-as plictisi langa o femeie perfecta, perfect de frumoasa, perfect de iubitoare, perfect de stilata…ce inseamna perfect ? perfect de tarfa in pat…perfect este si el un cuvant-curva, cu conotatii de superficialitate ieftina…as ingheta langa o femeie perfeca, as abdica langa o femeie perfecta…
…atunci, de ce o cautam ? sau ne lasam cautati de ea ? ea este totul, pasiunea, berea din frigider, amorul din inima, din pat, partida de futut de joi seara cand e cald afara si lasam geamul deschis sa ne mangaie vantul trupurile arse de o transpiratie lucida, produs al imperfectiunii jocului erotic consumat in doi ?
…femeia este o dorinta vie, un obiect animat, ingenuu si haois; ea este sursa termenului de iubire, si iluzia dorintei de eternitate...ea striga in noi, pulseaza viul din morti si decanteaza lacrimi...
…ea nu are nici o legatura cu perfectiunea…
sâmbătă, 2 mai 2009
Frica de aventura
Femeia romanca contemporana are o frica afisata fata de aventura erotica...iti transmite cu tot dinadinsul acest lucru, pesemne pentru a nu fi confundata cu o tarfa de duzina...ea vrea o relatie serioasa...dar dinapoia acestui fard ieftin, construit doar pentru cei mai naivi dintre noi, femela romanca pregateste cel mai subtil (dar si gretos) santaj inventat vreodata...santajul sexual: ma fut cu tine, DAR...acest dar este foarte important, ar trebui sa acapareze atentia oricarui barbat dornic de o relatie anodina...
...in ciuda puseurilor ei de feminism afisat si lins din reviste gen cosmopolitan si alte asemenea felacuri, romanca contemporana stie ca, a priori, singurul lucru care o poate face atragatoare in ochii barbatului ales...este sexul, erotismul periferic si preludic, bagajul erotic vizual, disponibilitatea la pasiuni erotice neinfranate, fructul oprit...femeia este detinatoarea acestui fruct oprit si dorit, deci stie sa negocieze: si negocierea incepe cu DAR...
...si se intampla ca in societatea noastra capitalizata si decapitalizata, cu vadite accente de salbaticie economica pura, o tanara domnisoara sa-si doreasca un tanar (sau mai putin tanar) domn, cu situatie, puternic, daca se poate si educat, daca se poate si frumos...care sa ii ofere adapost, siguranta, securitate, sprijin de toate felurile si sa fie capabil sa afiseze cu stoicism si o intelegere crancen de plata a nazurilor ei feministoide...
...mai ales pe criza asta, avem de-a face cu din ce in ce mai multe feline, unele atat de disperate incat trec peste DAR si ti-o sug din prima (insa despre ele cu alta ocazie) ce ne intereseaza acum , este clasa pilduitoare a celor manipulatoare (acest cuvant se intampla ca contina un altul extrem de important pentru situatia de fata...), care isi ascut pretentiile si tin sa le exprime voalat sau cateodata caricaturant de direct, cu obida si fast putrezit...:
...primul pas: femeie afirma clar ca nu vrea aventura, ci o relatie serioasa...asta ca sa nu o inviti la tine din prima seara, ca iti strici si tie planurile si le mai strici si pe ale ei; replica geniala : "aventuri se gasesc pe toate drumurile"...va dati seama ca pentru a ajunge la o asemenea butada, domnisoara in cauza a avut cam deloc putine experiente falice, dupa calendarul sordid al propriilor denaturari erotice...
...al doilea pas: nu fii nesimtit: trebuie sa ii arati ca o respecti , ca o conduci acasa cu masina chiar daca e ora sase si faci 2 ore pana la ea, iar cu metroul ajungea in 10 minute, ca stii sa o asculti, ca esti indeajuns de indiferent ca sa nu te catalogheze drept disperat, si indeajuns de interesat ca sa nu iti puna eticheta de homosexual
...pasul trei: trebuie sa o lasi sa decida: pentru ca un exemplar ca tine, care a trecut de primii pasi, ori are o problema, ori e prea fraier, ori este ciudat, ori e urat : si ea trebuie sa decida daca te suna sau nu; daca o suni tu, ai cam belit-o (si nu de mana ei...)...
aceasta este institutionalizarea sociala a noii iubiri, asa cum este ea inteleasa de femeile majoritare ale romaniei anului 2009...
...in ciuda puseurilor ei de feminism afisat si lins din reviste gen cosmopolitan si alte asemenea felacuri, romanca contemporana stie ca, a priori, singurul lucru care o poate face atragatoare in ochii barbatului ales...este sexul, erotismul periferic si preludic, bagajul erotic vizual, disponibilitatea la pasiuni erotice neinfranate, fructul oprit...femeia este detinatoarea acestui fruct oprit si dorit, deci stie sa negocieze: si negocierea incepe cu DAR...
...si se intampla ca in societatea noastra capitalizata si decapitalizata, cu vadite accente de salbaticie economica pura, o tanara domnisoara sa-si doreasca un tanar (sau mai putin tanar) domn, cu situatie, puternic, daca se poate si educat, daca se poate si frumos...care sa ii ofere adapost, siguranta, securitate, sprijin de toate felurile si sa fie capabil sa afiseze cu stoicism si o intelegere crancen de plata a nazurilor ei feministoide...
...mai ales pe criza asta, avem de-a face cu din ce in ce mai multe feline, unele atat de disperate incat trec peste DAR si ti-o sug din prima (insa despre ele cu alta ocazie) ce ne intereseaza acum , este clasa pilduitoare a celor manipulatoare (acest cuvant se intampla ca contina un altul extrem de important pentru situatia de fata...), care isi ascut pretentiile si tin sa le exprime voalat sau cateodata caricaturant de direct, cu obida si fast putrezit...:
...primul pas: femeie afirma clar ca nu vrea aventura, ci o relatie serioasa...asta ca sa nu o inviti la tine din prima seara, ca iti strici si tie planurile si le mai strici si pe ale ei; replica geniala : "aventuri se gasesc pe toate drumurile"...va dati seama ca pentru a ajunge la o asemenea butada, domnisoara in cauza a avut cam deloc putine experiente falice, dupa calendarul sordid al propriilor denaturari erotice...
...al doilea pas: nu fii nesimtit: trebuie sa ii arati ca o respecti , ca o conduci acasa cu masina chiar daca e ora sase si faci 2 ore pana la ea, iar cu metroul ajungea in 10 minute, ca stii sa o asculti, ca esti indeajuns de indiferent ca sa nu te catalogheze drept disperat, si indeajuns de interesat ca sa nu iti puna eticheta de homosexual
...pasul trei: trebuie sa o lasi sa decida: pentru ca un exemplar ca tine, care a trecut de primii pasi, ori are o problema, ori e prea fraier, ori este ciudat, ori e urat : si ea trebuie sa decida daca te suna sau nu; daca o suni tu, ai cam belit-o (si nu de mana ei...)...
aceasta este institutionalizarea sociala a noii iubiri, asa cum este ea inteleasa de femeile majoritare ale romaniei anului 2009...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)