Cu mare placere aflu ca scriitorului peruvian Mario Vargas Llosa, foarte iubit in Romania, i-a fost decernat premiul Nobel pentru literatura...stirea este calda si vine direct din salile festive din Stockholm...
De acest narator ma leaga perioada din adolescenta in care eram captivat de romanele sale, adevarate bastioane ale realismului magic. Construite cu o dragoste pentru verb ce mustea din fiecare fila, cartile sale nu erau usor de citit: ba chiar necesitau atentie, concentrare dar si simt liric, pentru ca labirintul narativ al autorului Conversatiei la Catedrala te prindea ca intr-un vartej si iti seca rabdarea...
...Cred ca cel mai mult mi-a placut Pestele in apa, vestigiu autobiografic si autodenuntarea tentatiei de implicare in lumea politica: atras de mireasma succesului dar si impins de increderea ca forta sa inovatoare liberala poate ajuta Peru sa creasca, Llosa s-a angajat intr-o cursa dinainte pierduta la presedintia statului; favorit covarsitor in primul tur de scrutin, Llosa este depasit insa net in finala de outsinderul populist Alberto Fujimori, candidat iscat de mania demagogica a maselor; plecat pe calea ratiunii, Llosa a inteles ca lumea politicii, marcata de gangrenele coruptiei, l-a tradat si ca mai presus, el s-a tradat pe el insusi, iesind din turnul de fildes al naratiunii....
...Viitorul a potrivit insa lucrurile...Fujimori, devenit dictator crud, este condamnat de istorie...Rivalul sau castiga Premiul Nobel...
...Frumos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu