luni, 14 septembrie 2009

I. Inceputul

fa, da-te jos din masina!....avea vocea ragusita, haraita aproape, scuipa din 5 in 5 secunde, pe jos, cateodata in palma, tragea din tigarea scorojita cu sete, tinea filtrul cu 2 degete, fa, n-auzi, iesi in mortii ma-tii din masina...

....elena era speriata, ii batea inima; deschise portiera si se lasa in genunchi pe pamantul rece si gol...avea pielea zburlita si simtea un nod imens in gat, care nu trecea nici cu scuipat, fa, ridica-te in picioare, 'tu-ti gatu ma-tii, privirea inainte...tragea din a ena tiagare, cand farurile masinii care parca in tromba la 5 metri de ei ii luminara privirea incetosata de alcool; elena observa ca avea dintii galbeni si o cicatrice mare pe pometele stang; isi stranse bluzita pe ea, isi aranja parul cu o miscare scurta, domnul Raul?, din masina coborara doua costume gri, doi barbati intre doua varste, ambii cu palarii negre si bastoane...da, raspunse Raul scuipand intre pantofii de lac, eu sunt...Unul dintre barbati se apropie, scoase din buzunarul de la piept un teanc de bancnote nou-noute, Domnule Raul, numarati banii...Raul ii insfaca, arunca tigara abia inceputa si se sprijini pe capota solenzei...vreti si arme? marai el, indesand banii in buzunarul de la spate...nu, este ok; doar fata...

...hai, fa, ce pula mea astepti, du-te...Raul ii facu vant cu bratele, Elena inainta din inertie si, impiedicandu-se, cazu la picioarele barbatului...acesta se apleca usor, imperceptibil si o ridica de subsiori...va rog, urcati in masina...elena isi potrivi tocurile si lua loc pe bancheta din spate...afara incepu o ploaie usoara, tomnatica...masina demara in tromba, iar fata, intorcand capul, avu timp sa vada umbra lui Raul si rotocoalele de fum ce dispareau in eter...

...unde mergem, se trezi ca soune, stergandu-si rimelul intins pe toata fata...cei doi barbati din fata sa pareau imobili, doar soferul schimba mecanic vitezele, cu alura unui robot....elena isi aminti de filmele de desene animate pe care le vedea la camin; unde mergem? repeta febril, incercand sa desluseasca ceva pe fereastra...mergem la poker house...barbatul din dreapta soferului se intoarse spre ea, intorcandu-si capul peste umarul stang...elena observa ingrozita un obraz pictat, ca al unui clown, in culori vii si proaspete...un fulger de frica ii strabatu trupul, din crestet pana in picioare si simti cum ii tasnesc lacrimile, inca o data, a nu stiu cata oara pe ziua de azi...

Un comentariu:

Wanna spunea...

...si sfarsitul?

Sfarsitul trebuie sa fie cea mai tare parte. Intotdeauna.